Arta de a vorbi la telefon

Tocmai am încheiat o discuţie de 20 minute la telefon. Nu asta e problema. Vorbesc mult la telefon, uneori am impresia ca vorbesc prea mult. Adevărul este că am exagerat de multe minute, şi mi se pare normal să le consum (am auzit eu de un tip care a vorbit 2000 de minute în două ore, aş vrea să ştiu cum a făcut asta, sincer).

Am un tip, care are cosmote. Ei bine, şi eu am cosmote. Problema este, că, eu am fost la început puţin amabilă cu el, pentru a descoperi, ca el ne crede prieteni buni.  Pe lângă asta, ma sună de câte ori îşi aminteşte de mine, iar asta se întâmplă des, foarte des, prea des ai putea spune. Ei bine, nu mă deranjează că mă sună.

În iarnă m-a sunat să îmi spună că s-a însurat, şi că şi-a luat carnet şi maşină. Acum vreo două săptămâni învăţa pentru că a doua zi îşi dădea examenul cu poliţia pentru carnet, iar azi, îşi aştepta instructorul pentru că se pare că de o lună îl tot lungeşte cu ultimele 4 ore de şcoală. Eu am o întrebare, pentru cei care tocmai fac şcoala de şoferi, sau au făcut-o. Ştii cumva? Dacă ai doar un ochi, cu care vezi, poţi să conduci? Pentru că, din câte ştiu eu, am un amic care nu aude, iar asta nu e o problemă, dar pentru că nu vezi decât cu un ochi, nu ar trebui să, fie, probleme????

Bun, revenim!

Înainte de tipu ăsta, aveam altul, care mă suna, şi vorbeam cu orele la telefon, de fapt eu ziceam doar  ”aha” el făcea restul.  Habar nu am ce îmi spunea pentru că în general, eu îmi epilam picioarele, sau stăteam pe net, dar el se simţea bine pentru că, se descărca.

Marea mea dilemă dilematorie este, oare, eu când am chef să mă descarc şi să povestesc, şi sun, cel pe care-l sun, face la fel cum fac eu? Nu sunt sigură că aş vrea să ştiu asta… dar totuşi…

Pe de altă parte, mă amuză copilandrii ăştia care mint pentru ca viaţa lor să ţi se pară mai interesantă, şi reuşesc să mintă, şi să se afunde în minciuni, în aşa fel, încât după doar câteva zile reuşesc să se contrazică. Niciodată nu am încercat să îi spun că minte. Îmi place să îi las, să văd, cât de mult pot abera. Până unde pot “merge” unii oameni pentru a părea interesanţi în privirea altora?